Lege Provinziela dl 13 de dezëmber 1991, nr. 33 - Urdinamënt di mëinacrëp y di mëinaschi
 |
Questo testo è incompleto. | |
Idioma della Val Gardena
LEGE PROVINZIELA dl 13 de dezëmber 1991, nr. 33 1)
Urdinamënt di mëinacrëp y di mëinaschi
1991
1. (Oget dla lege)
(1) Chësta lege regulea la prufescion de mëinacrëp y de mëinaschi y l’atività dla scoles d’alpinism.
2. (Cheder prufescionel di mëinacrëp y di mëinaschi)
- (1) Mëinacrëp y mëinaschi, che ie da tlo demez denuminei mëinacrëp, ie chi che dejëuj
prufescionalmënter, y chël nce te na maniera nia estlujiva y nia tresora, chësta ativiteies:
- a) acumpaniamënt de persones pra arpizedes sun crëp y dlacia o a uni moda tla montes.
- b) acumpaniamënt de persones pra arpizedes de schialpinism y jites cun i schi.
- c) nseniamënt dla tecniches alpinistiches y schialpinistiches.
3. (Livei prufescionei y abilitazion tecnica) (1) La prufescion ie partida su te doi livei: a) aspiranc mëinacrëp b) mëinacrëp
- (2) L aspirant mëinacrëp ie autorisà a dejëujer l’ativiteies aldò dl articul 2, coma 1, pustom :a) y
- b). Stlut ora ie l acumpaniamënt de plu che una na persona te arpizedes y escursions sëura l
cuarto grado de deficultà. Tl cajo che l aspirant acumpaniea grupes menedes da n mëinacrëp ne vel chësta limitazion nia.
- (3) L aspirant mëinacrëp daussa mé dejëujer l nseniamënt sistematich dla tecniches dl’arpizeda
y dl schialpinism tl cheder de na scola d’alpinism.
- (4) L’abilitazion tecnica per eserzité la prufescion de aspirant mëinacrëp arjonjen frecuentan
cursc aposta de prima furmazion y passan l ejam curespundënt.
- (5) I aspiranc mëinacrëp arjonj l’abilitazion tecnica per l’eserze dla prufescion de mëinacrëp do
che i à frecuentà cun suzes l curs de promozion aposta.
- (6) L aspirant mëinacrëp muessa arjonjer l livel de mëinacrëp tl lim de tëmp de diesc ani da
canche l à arjont l’abilitazion tecnica per eserzité la prufescion de aspirant mëinacrëp. Sce chësc ne ie nia l cajo, destoma si dërt ala iscrizion tl register prufescionel provinziel.
4. (Register prufescionel)
- (1) Tla provinzia de Bulsan ie l eserzize stabil dla prufescion de mëinacrëp, ti doi livei de
aspirant mëinacrëp y mëinacrëp, sometù ala iscrizion dl register prufescionel.
- (2) L eserzize dla prufescion da pert de mëinacrëp y aspiranc mëinacrëp o de figures
prufescioneles simileres che vën cun si tlienc da oradecà y che à na abilitazion prufescionela aldò dl urdinamënt dl paesc da ulache i vën, ne ie nia lià ala iscrizion tl register prufescionel, a cundizion che chësta atività ne vënie nia dejëuta te na maniera stabila sun l teritore dla provinzia de Bulsan.
- (3) L eserzize dla prufescion ie cunscidrà stabil aldò di comes 1 y 2 sce l mëinacrëp o l aspirant
mëinacrëp à, ënghe mé sajonalmënter, n’adres te Südtirol y sce l pieta iló si servijes ai tlienc.
5. (Cundizions per l’iscrizion tl register)
- (1) Tl register di mëinacrëp y di aspiranc mëinacrëp possa se lascé scrì ite chi che à
n’abilitazion tecnica, ënghe una arjonta oradecà, y i recuisic cumpedei su tlo dessot: a) avëi arjont l’età de almanco 21 ani per i mëinacrëp y n’età de almanco 18 ani per i aspiranc;
- b) vester adatei psichicamënter y fisicamënter a dejëujer chësta atività. Chësc muessa
vester atestà tres n zertificat dat ora dala unità sanitera dl chemun de residënza.
- c) avëi l diplom de scola mesana;
- d) ne vester nia stat cundanà penalmënter a na moda da unì stuc ora da ncëries publiches y
per reac, per chëi che l ne ie nia unit aplicà la suspension cundizionela dla straufonga; chësc ne vel nia tl cajo de na reabilitazion.
- e) avëi la residënza o l domizil o n’adres permanënta te n chemun dla provinzia. 2)
6. (Trasferimënt y agregazion temporera)
- (1) Sun dumanda vëniel lascià pro l trasferimënt dl mëinacrëp y dl aspirant mëinacrëp scric ite tl
register de n’autra region o dla provinzia autonoma de Trënt, o che à n’abilitazion prufescionela de n paesc fulestier tl register prufescionel dla provinzia de Bulsan. 3)
- (2) Dl trasferimënt dà despusizion l coleghium provinziel di mëinacrëp, a cundizion che la
persona nteresseda ébe si residënza o si domizil, o si sënta permanënta te n chemun dla provinzia.
- (3) L mëinacrëp scrit ite te registri d’autra regions o tl register dla provinzia autonoma de Trënt
che uel lauré per tëmps de al plu sies mënsc te scoles d’alpinism cun sënta te Südtirol, possa damandé de unì tëut su per n tëmp limità tl register prufescionel provinziel.
- (4) L mëinacrëp scrit ite tl register prufescionel provinziel, che ulëssa lauré per n tëmp limità te
scoles d’alpinism de d’autra regions o dla provinzia autonoma de Trënt, resta scrit ite tl register prufescionel provinziel dla provinzia de Bulsan.
- (5) La despusizion de tò su temporermënter l mëinacrëp vën data dal coleghium provinziel di
mëinacrëp.
7. (Validità dla iscrizion tl register prufescionel)
- (1) La iscrizion tl register prufescionel provinziel di mëinacrëp y di aspiranc mëinacrëp à fazion
per trëi ani y vën renuveda do che l ie unit azertà che i nteressei sibe adatei psichicamënter y fisicamënter aldò dl articul 5, coma 1, pustom c).
- (2) L renuvamënt ie sometù al ademplimënt dla ublianzes de ajurnamënt prufescionel aldò dl
articul 9.
8. (Cursc de furmazion prufescionela)
- (1) La Provinzia urganisea, sibe diretamënter che tres l coleghium provinziel di mëinacrëp o tres
assoziazions o ënc cualifichei, i cursc teorich-pratics tlo cumpedei su y partìi su per categories:
- a) cursc de prima furmazion
- b) cursc de promozion
- c) cursc de ajurnamënt
- d) cursc de spezialisazion
- (2) Tl regulamënt d’esecuzion vëniel stabilì, do che l ie unit audì la minonga dl coleghium
provinziel di mëinacrëp, i recuisic per l’amiscion al ejam de cualificazion, la dureda, i programs y la maniera de coche i cursc dëssa unì dejëuc, i criteres y i cuntenuc di ejams, ënghe al fin dla arjonta dl’abilitazion tecnica y tl respet de cie che ie udù danora tl articul 25 dla lege dl 2 de jené 1989, nr. 6.
- (3) I cursc y i ejams vën tenìi tla rujenedes taliana o tudëscia aldò de coche l candidat s’l chir
ora.
- (4) I ejams vën dejëuc dan na cumiscion aldò dl articul 11. L vën lascià pro i candidac che à
frecuentà regulermënter i cursc de furmazion.
- (5) L ejam pratich de cualificazion per l’amiscion ai cursc fajënc pert dla prima furmazion vën
fat dan na cumiscion metuda adum da n funzioner almanco tl sesto livel dla repartizion provinziela cumpetënta tla materia dl turism y che sëurantol la ncëria de presidënt, y da cater mëinacrëp cun na esperienza prufescionela de almanco cin ani numinei dal coleghium provinziel di mëinacrëp. Da secreter fej n mpiegà dla repartizion cumpetënta. La cumiscion vën numineda da iede a iede cun decret dl assessëur per l turism. Per chësta cumiscion vëniel aplicà la despusizions nunziedes tl articul 11, comes 2, 3 y 4.
9. (Ajurnamënt prufescionel)
- (1) I mëinacrëp y i aspiranc mëinacrëp muessa frecuenté, almanco uni trëi ani, n curs de
ajurnamënt aposta urganisà dala Provinzia.
- (2) I mëinacrëp che ti trëi ani de validità dla iscrizion tl register prufescionel curespundënt à
arjont l diplom de istrutëur mëinacrëp, dat ora do che i à frecuentà i cursc aposta urganisei dal coleghium naziunel di mëinacrëp, vën delidei dala ublianza de frecuenté l curs de ajurnamënt.
- (3) L aspirant mëinacrëp che passa, tl tëmp udù danora, l ejam d’abilitazion per mëinacrëp vën
delidà dala ublianza de frecuenté l curs d’ajurnamënt.
10. (Spezialisazion)
- (1) I mëinacrëp y i aspiranc mëinacrëp possa fé, frecuentan cursc de furmazion aposta urganisei
dala Provinzia o dal coleghium naziunel di mëinacrëp y passan i ejams relatifs, chësta spezialisazions:
- a) arpizeda sportiva sun crëp o dlacia
- b) speleologia
- c) d’autra spezialisazions ududes danora eventualmënter tl regulamënt d’esecuzion o dala jonta
diretiva dl coleghium naziunel di mëinacrëp.
11. (Cumiscion d’ejam)
- (1) La cumiscion d’ejam ie metuda adum:
- a) da n mpiegà, che ie almanco tl sesto livel dla repartizion provinziela y cumpetënt tla
materia dl turism, coche presidënt;
- b) da n reprejentant dl coleghium provinziel di mëinacrëp, coche vizepresidënt;
- c) da doi reprejentanc dla urganisazions alpinistiches plu reprejentatives dla provinzia;
- d) da trëi istrutëures di cursc de furmazion, danter chisc l capoistrutëur;
- e) da doi esperc tla materies teoriches ududes danora ti programs;
- f) da n dutor.
- (2) Da secreter fej n mpiegà dla repartizion cumpetënta tl ciamp dl turism.
- (3) La cumposizion dla cumiscion muessa curespuender al raport dla cunsistënza dla grupes
linguistiches tla provinzia, da coche l resultea dal’ultima cumpededa generela dla populazion. La prejënza dla grupa linguistica ladina ie a uni moda garantida.
- (4) La cumiscion d’ejam vën numineda cun decret dl assessëur per l turism y resta tla ncëria per
doi sessions. Per uni cumëmber dla cumiscion y per l secreter vëniel numinà n suplënt che remplazea l cumëmber efetif tl cajo che chësc ëssa da mancë.
- (5) Ai cumëmbri dla cumiscion y ai secreteres ti vëniel paià la cumpensazions y l tratamënt
economich per i viages de servisc aldò dla normes de lege provinzieles valëivles.
12. (Duvieres dl mëinacrëp)
- (1) I mëinacrëp y i aspiranc mëinacrëp scric ite tl register prufescionel à la ublianza de dejëujer
si prufescion cun denità y sciche l toca aldò di regulamënc prufescionei.
- (2) I mëinacrëp y i aspiranc mëinacrëp à la ublianza, ntan che i eserzitea si atività prufescionela,
de taché sun si guant de lëur l sëni destintif ufiziel y de avëi pea la tessera de recunescimënt data ora dal presidënt dl coleghium prufescionel.
- (3) I mëinacrëp y i aspiranc mëinacrëp à, tl cajo de n nzidënt tla montes o a uni moda tl cajo de
pericul per alpinisć, escursionisć o schiadëures, la ublianza de ti purté aiut sibe individualmënter o tl cheder de ntervënc de salvamënt cumpatiblmënter cun si duvier de mantenì la segurëza mascima per si tlienc.
- (4) L eserzize dla prufescion de mëinacrëp y de aspirant mëinacrëp, ora che la partezipazion a
scoles d’alpinism, ne ie no ncumpatibla cun raporc de lëur publics, no cun raporc de lëur privac, no cun l dejëujamënt d’autra ativiteies de lëur autonom.
13. (Tarifes prufescioneles)
- (1) La tarifes per la prestazions prufescioneles di mëinacrëp y di aspiranc mëinacrëp vën
fissedes dala Jonta provinziela do che la à audì l coleghium provinziel di mëinacrëp. (2) La tarifa ie publicheda tl Buletin Ufiziel dla Region.
14. (Coleghium provinziel di mëinacrëp)
- (1) L coleghium provinziel di mëinacrëp vën istituì coche organism de autodisciplina y de
autoguviern dla prufescion.
- (2) Dl coleghium fej pert de rejon duc i mëinacrëp y i aspiranc mëinacrëp scric ite tl register
prufescionel, y i mëinacrëp y i aspiranc mëincrëp che à finà via si atività per vedlëza o per nvalidità y che ie residënc tla provinzia de Bulsan.
- (3) La nduneda dl coleghium provinziel ie metuda adum da duc i cumëmbri dl coleghium.
- (4) L coleghium provinziel à na jonta diretiva furmeda da ot reprejentanc litei dai cumëmbri dl
coleghium y crisc ora danter i scric ite.
- (5) La jonta diretiva litea l presidënt dl coleghium provinziel l chiran ora danter i mëinacrëp
scric ite tl register provinziel di mëinacrëp che fej pert dla jonta diretiva.
- 6) La nduneda se anconta de rejon n iede al ann, n ucajion dl’apurvazion dl bilanz y uni iede
che la jonta diretiva l dezid o sce almanco n terzo de si cumëmbri s’l damanda cun mutivazion.
- (7) La jonta diretiva se anconta uni iede che l presidënt l dezid o sce almanco doi de si
cumëmbri s’l damanda.
- (8) La jonta diretiva numinea na cumiscion tecnica che porta a esprescion si minonga n cont di
cuntenuc tecnics y dla urganisazion di cursc nunziei tl articul 8.
- (9) La verdia sun l coleghium provinziel di mëinacrëp vën eserziteda dala Jonta provinziela.
15. (Funzions dl coleghium provinziel di mëinacrëp)
- (1) Ala nduneda dl coleghium provinziel ti spieta:
- a) de lité la jonta diretiva;
- b) de apurvé uni ann l bilanz dl coleghium laurà ora dala jonta diretiva;
- c) de se pronunzië sun uni cuestion fundamentela che ti vën prejenteda dala jonta diretiva o n
cont de chëla che l vën damandà na minonga dla nduneda da pert de n terzo di cumëmbri.
- (2) Ala jonta diretiva dl coleghium provinziel ti spieta:
- a) de dejëujer duta la funzions che à da nfé cun l tenì l register prufescionel, cun la iscrizions te
chësc y cun l renuvamënt dla iscrizion;
- b) de vardé che i cumëmbri dl coleghium usservëie la regules dla ublianzes prufescioneles y de
apliché la straufonghes disciplineres;
- c) de mantenì i raporc cun i organisms y la lies reprejentatives d’autra categories prufescioneles
sciche nce cun la lies di mëinacrëp d’autri paejes;
- d) de dé arac, sce l ie debujën, per la Provinzia y per autoriteies aministratives sun duta la
cuestions che à da nfé cun l urdinamënt y la disciplina dla prufescion, cun l’atività di mëinacrëp y di aspiranc mëinacrëp o cun l alpinism y l turism tla montes n generel;
- e) de cunlauré, se nuzan dla cumiscion tecnica, cun l’autoriteies provinzieles cumpetëntes,
ënghe n basa a cunvenzions aposta, per la definizion di programs di cursc de furmazion y di criteres per i ejams, y per l dejëujamënt di cursc;
- f) de purté pro al avanamënt dla cunescënza y dl respet per l ambient da mont y dla pratica dl
alpinism;
- g) de fissé la somes per i cuntribuc di cumëmbri;
- h) de dejëujer duta l’autra funzions de chëles che la vën nciarieda.
16. (Scoles d’alpinism)
- (1) La scoles d’alpinism ie urganisazions stabiles che dejëuj prufescionalmënter l’atività de
nseniamënt dla tecniches alpinistiches y schialpinistiches tresc cursc de arpizeda sun crëp y dlacia y de schilpinism, nce tres l acumpaniamënt pra escursions alpines y schialpinistiches, zënza lims de partezipanc y de dureda.
- (2) La scoles d’alpinism possa unì metudes su sun scumenciadiva de almanco un n mëinacrëp
che per dejëujer l’atività dla scola muessa se nuzé de almanco mo doi mëinacrëp.
- (3) Mëter su na scola d’alpinism ie sometù al’autorisazion dl assessëur provinziel cumpetënt che
la relascia do avëi audì la minonga dl coleghium provinziel di mëinacrëp y dla consulta provinziela per la ativiteies alpinistiches. L’autorisazion muessa unì renuveda uni trëi ani.
- (4) L nseniamënt tla scoles d’alpinism daussa mé unì dejëut da mëinacrëp y da aspiranc
mëinacrëp che ie scric ite tl register provinziel di mëinacrëp o che ie agreghei a chësc a tëmp determinà. La cumpëida di aspiranc mëinacrëp ne daussa nia vester majera de chëla di mëinacrëp.
- (5) Aldò de chësta lege ne ie l’atività dla lies da mont recunesciudes che lëura per si cumëmbri
aldò de si statut y zënza fin de davani nia sometuda a autorisazion. I istrutëures dla lies da mont ne dejëuj nia prufescionalmënter si atività y ne daussa nia unì cumpensei per chësc si lëur.
17. (Acumpaniamënt tla montes)
- (1) L acumpaniamënt prufescionel tla montes de escurscions sun troies tarënc, che ne sibe, aldò
dl raion, nia nluegei sëura n’autëza de 2500 nchin a 2800 metri sëura l livel dl mer – stluc ora ie i troies segurei, la vies feredes y i dlacieres – ne ie nia sometù a chësta lege, sce l ne vën nia dejëut tl cheder de urganisazions aposta.
- (2) Coche acumpaniamënt tla montes vën nce ratedes la jites normales sun troies che mëina pra
sostes da mont y la escursions da d’inviern sun purtoies y troies batui, ulache l ne ie nia pericul de levines.
- (3) La Jonta provinziela stabilësc, do che la à audì l coleghium provinziel di mëinacrëp y la
consulta provinziela per l’ativiteies alpinistiches, i lims de autëza valëivli per i raions defrënc dla provinzia aldò dl coma 1. Oradechël possela nce ndividué troies singui sëura chësta autëzes. La delibrazion relativa ie publicheda tl Buletin Ufiziel dla Region. 4)
18. (Assegurazions)
- (1) I mëinacrëp y i aspiranc mëinacrëp muessa vester assegurei contra la respunsabltà zevila dl
viers de terzi y contra nzidënc. La soma d’assegurazion fisseda dala Jonta provinziela, do avëi audì l coleghium provinziel di mëinacrëp, ne daussa nia unì sotpasseda. La scoles d’alpinism muessa vester asseguredes contra la respunsabltà zevila dl viers de terzi per na soma minima stabilida dala Jonta provinziela do che la à audì l coleghium.
- (2) Tl eserzize dla funzions ududes danora da chësta lege ie assegurei contra nzidënc aldò dl
articul 8, coma 1 i cumponënc dla cumiscion d’ejam, l secreter, i partezipanc al ejam de cualificazion y ai cursc de preparazion, stluc ite ie ënghe i istrutëures. 5)
- (3) L assessëur cumpetënt dla materia ie autorisà a stlù jù la polizes nunziedes pra l coma 2 tl
respet dla somes minimes de garanzia aldò dl coma 1.
19. (Verdia)
- (1) A cuntrolé la usservanza de chësta lege ie nciariei i dependënc dla repartizion cumpetënta tla
materia dl turism. I ie numinei espressamënter cun decret dl assessëur per l turism.
- (2) La Jonta provinziela se cruzia de ti mëter a despusizion al personal provinziel nunzià tl coma
dan chësc la massaria y l guant che ie debujën per dejëujer la funzions per i sëuraluesc y la ispezions che ie da fé.
- (3) La Jonta provinziela ie oradechël autoriseda a apliché l tratamënt nunzià tlo de sëura ai
cumponënc dla cumiscions ududes danora da chësta lege.
20. (Straufonghes disciplineres y recursc)
- (1) I mëinacrëp y i aspiranc mëinacrëp scric ite tl register prufescionel, che ie de gauja de ne
avëi nia respetà la ublianzes prufescioneles o i regulamënc aldò di articuli 12 y 13 ie sometui a chësta straufonghes disciplineres:
- a) amunimënt scrit,
- b) zensura,
- c) suspension dal register per n tëmp da n mëns a n ann,
- d) straicheda dal register
- (2) I pruvedimënc disciplineres vën adotei dala jonta diretiva dl coleghium a maiuranza assoluta
di cumponënc.
- (3) Contra i pruvedimënc disciplineres possen fé recurs pra la jonta diretiva dl coleghium
naziunel tl lim de tëmp de 30 dis da canche n à giatà la comunicazion. Cun la prejentazion dl recurs vën la fazion dl pruvedimënt suspenduda nchin che la jonta diretiva dl coleghium naziunel à tëut na dezijion.
21. (Eserzize abusif dla prufescion)
- (1) L eserzize abusif dla prufescion aldò dl articul 2 ie sometù al paiamënt de na straufonga
aministrativa de almanco lire 400.000 a al plu lire 4.000.000. 6) 7)
- (2) Chiche dejëuj stabilmënter la prufescion aldò dl coma 1 dl articul 2 tl teritore dla provinzia y
ie scrit ite tl register prufescionel de n’autra region o dla provinzia autonoma de Trënt o che ie agregà iló temporermënter vën straufà cun na sanzion aministrativa da lire 100.000 a lire 1.000.000. 7)
- 3) Chiche mët su o mëina na scola d’alpinism zënza l’autorisazion ududa danora vën straufà cun
na sanzion aministrativa da lire 3.000.000 a lire 9.000.000. 7)
- 4) I mëinacrëp y i aspiranc mëinacrëp che se damanda da si tlienc tarifes plu autes de chëles
scrites dant vën straufei cun na sanzion aministrativa da lire 300.000 a lire 900.000 y vën sometui a na pruzedura disciplinera. 7)
- 5) Chiche se nuza dla denuminazion de mëinacrëp, de aspirant mëinacrëp, de scola d’alpinism
o de denuminazions simileres zënza vester abilità o autorisà, vën straufà cun cun na sanzion aministrativa da lire 2.000.000 a lire 6.000.000. 7)
- 6) I mëinacrëp, i aspiranc mëinacrëp y la scoles d’alpinism che ne respetea nia la normes sun
l’assegurazion de ublianza nunzieda tl articul 18 vën straufei cun na sanzion aministrativa da lire 1.000.000 a lire 3.000.000. La viulazion cumporta oradechël l’aplicazion dla straufonga disciplinera dla suspension dal register prufescionel o dl’autorisazion. La straufonga vën aplicheda dai organns cumpetënc per n tëmp de almanco un n mëns nchin a un n ann. 7)
- 7) L azertamënt dla nfrazions nunziedes ti comes da 1 a 6 ti spieta, sun dumanda dl Presidënt
dla Jonta provinziela, ai oraganns de segurëza publica, ai organns dla polizai locala y furestela y al personal nunzià tl articul 19, coma 1.
22. (Consulta per ativiteies alpinistiches)
- (1) La consulta per l’ativiteies alpinistiches ie metuda adum:
- a) dal assessëur cumpetënt tla materia o da na persona da d’ël nciarieda;
- b) da doi funzioneres almanco tl sesto livel dla repartizions provinzieles cumpetëntes per l
turism y per la defendura dl ambient;
- c) da cater reprejentanc de lies da mont o de salvamënt tla montes cun sënta tla provinzia;
- d) da doi reprejentanc dl coleghium di mëinacrëp;
- e) da n reprejentant dla lia di hotelieres y eserzënc publics plu reprejentativa dla provinzia;
- f) da n reprejentant dl’assoziazion provinziela di maestri de schi plu reprejentativa dla
provinzia;
- g) da n reprejentant dla urgansazions turistiches;
h) da n reprejentant dla urganisazion di paures plu reprejentativa dla provinzia;
- (2) Da secreter fej n mpliegà dla repartizion provinziela cumpetënta per l turism.
- 3) La consulta eserzitea la funzions ududes danora da chësta lege y ie l organn consultif dla
Provinzia tla materies revardëntes l’ativiteies alpinistiches, l patrimone alpin y la lies de salvamënt tla montes.
- (4) La consulta muessa vester metuda adum aldò dla cunsistënzes dla grupes linguistiches tla
provinzia, coche les resultea dala ultima cumpededa generela dla populazion. La reprejentanza dla grupa de rujeneda ladina ie te uni cajo garantida.
23. (Pruvedimënc de sustëni economich)
- (1) La Jonta provinziela ie autoriseda a dé cuntribuc y suvenzions a mëinacrëp y a aspiranc
mëinacrëp, a si urganisazions y ala scoles d’alpinsim sciche nce ai maestri de schi, a si urganisazions y ala scoles de schi per scumenciadives finalisedes al svilup dl setor. Tlo leprò vën ratedes ënghe scumenciadives tl ciamp dla scola.
- (2) La cunzeduda y la licuidazion di cuntribuc y dla suvenzions vën fates n basa ala
documentazion y ala pruzedures stabilides dala lege provinziela dl 16 de utober 1990, nr. 19, y l regulamënt d’esecuzion relatif, per chël che i ie aplicabli.
- (3) La Jonta provinziela ie autoriseda a se tò sëura mpënies finanzieres per la promozion y la
gestion direta de scumenciadives che ëila nstëssa dejëuj aldò de chësta lege y per l svilup dl setor.
- (4) A bën dla scoles de schi y d’alpinism autorisedes regularmënter y dla urganisazions di
maestri de schi y di mëinacrëp possel unì cunzedù n cuntribut tla forma de rates anueles per la dureda de 5 ani nchin al 6% dla spëisa per la compra o la costruzion de na imubilia per l’ativiteies dla scola o dla urganisazion.
- (5) Per la compra dla mubilia y dla njinies curespundëntes possel unì cunzedù n cuntribut nchin
a n mascim dl 30% dla spëises.
- (6) Per la cunzeduda de cuntribuc aldò di comes 4 y 5 vëniel aplicà la pruzedures dla lege
provinziela dl 13 d’agost 1986, nr. 25, per chël che les ie aplicables. 8)
- (7) Per curì la spëises che se porta pro dai comes 4 y 5 vëniel adurvà i mesuns di stanziamënc
per l’atuazion dla lege provinziela nr. 25 dl 1986 nunzieda inant. 8)
24. (Regulamënt d’esecuzion)
- (1) Cun regulamënt d’esecuzion vëniel stabilì la modaliteies de prejentazion dla dumandes, i
dërc y i duvieres di mëinacrëp y di aspiranc mëinacrëp, ulache i ne ie nia disciplinei da chësta lege, la carateristiches dl sëni destintif ufiziel y dla tessera de recunescimënt.
- (2) Cun regulamënt d’esecuzion uniral oradechël ënghe stabilì, ajache nia udui danora te chësta
lege, i criteres per la relasceda dl’autorisazion de na scola d’alpinism.
25. (Normes de transizion)
- (1) Ai mëinacrëp che al mumënt dla jita n forza de chësta lege à la lizënza aldò dl articul 1 dla
lege provinziela dl 24 d’agost 1978, nr. 54, ti vëniel, canche chësta destoma, relascià d’ufize y n cunscidrazion dl articul 7, la tessera de recunescimënt. La lizënzes valëivles n l mumënt dla jita n forza de chësta lege resta valëivles nchin che les destoma.
- (2) I mëinacrëp y i aspiranc mëinacrëp scric ite n la data dla jita n forza de chësta lege tl register
nunzià tl articul 10 dla lege nr. 54 dl 1978 vën trascrites d’ufize tl register prufescionel di mëinacrëp.
- (3) L’autorisazions per la scoles d’alpinism relascedes aldò dl articul 4 dla lege provinziela nr.
54 dl 1978 resta valëivles nchin che les destoma.
- (4) La pruzedures aministratives che reverda la relasceda de lizënzes a mëinacrëp y a aspiranc
mëinacrëp, o autorisazions per scoles d’alpinism, y i cursc de furmazion y ajurnamënt scumencei dan la data dla jita n forza de chësta lege, à da uni stluc ju aldò dla lege provinziela nr. 54 dl 1978.
- (5) Tla prima aplicazion de chësta lege vëniel lascià pro al ejam de lizënza i candidac che à
frecuentà i cursc de furmazion dl’Associazione Guide Alpine Italiane (AGAI) respetivamënter per aspiranc mëinacrëp y mëinacrëp o per chëi che à na cualificazion ecuivalënta arjonta oradecà.
- (6) Tla prima aplicazion de chësta lege possel unì lascià pro ai benefizies aldò dl articul 23 la
scumenciadives y i nvestimënc che ie unic atuei do l prim de jené dl 1991. Per chësta scumenciadives muessel unì prejentà dumanda tl lim de tëmp de sies mënsc dala jita n forza de chësta lege.
26. (Patrimone alpin)
- (1) La Jonta provinziela ie autoriseda a cunzeder ala lies da mont Alpenverein Südtirol y Club
Alpino Italiano, sezione Alto Adige suvenzions anueles pausciales per de mëndra spëises de manutenzion dla sostes da mont, di troies y dla vies feredes. La suvenzions vën cunzedudes y paiedes ora n basa ala documentazion y ala pruzedures stabilides dala lege provinziela nr. 19 dl 1990 y al regulamënt d’esecuzion curespundënt, tan inant che i ie aplicabli.
27. 10)
28. 11)
29 (Normes abroghedes)
- (1) L vën abrogà:
- a) la lege provinziela dl 24 d’agost 1978, nr. 54,
b) la zifra 4, coma 2 dl articul 11 dla lege provinziela dl 22 de utober 1984, nr. 12.
30. (Tlausula de prëscia)
- (1) Chësta lege ie detlareda de prëscia aldò dl articul 55 dl Statut speziel per la Region TrentinSüdtirol y va n forza n l di do si publicazion tl Buletin Ufiziel dla Region.
1) Publicheda tl B.U. dl 24 dezëmber 1991, nr. 57.
2) L art. 5 ie unit remplazà dal art. 26, coma 1, dla L.P. dl 19 de lugio 1994, nr. 3.
3) L coma 1 ie unit remplazà dal art. 26, coma 2, dla L.P. dl 19 de lugio 1994, nr. 3.
4) L art. 17 ie unit remplazà dal art. 26, coma 3 dla L.P. dl 19 de lugio 1994, nr. 3.
5) L coma 2 ie unit remplazà dal art. 9 dla lege provinziela dl 9 de nuvëmber 2001, nr. 16.
6) L coma 1 ie unit remplazà dal art. 26, coma 4 dla L.P. dl 19 de lugio 1994, nr. 3.
7) Cëla l art. 2, coma 37 dl D.P.P. dl 19 de utober 2001, nr. 62.
8) I comes 6 y 7 ie unic remplazei dal art. 14 dla L.P. dl 16 de merz 1992, nr. 7.
9) L coma 5 ie unit remplazà dal art. 26, coma 6 dla L.P. dl 19 de lugio 1994, nr. 3.
10) L cuntën mudazions dla L.P. dl 13 de setëmber 1973, nr. 49.
11) L ntegrea l art. 17 dla L.P. dl 26 de fauré 1981, nr. 6.
12) Omissis.