 |
Questa pagina è ancora da trascrivere o è incompleta. | |
.78 ciastel de Val toc de muredes,. ulà ke fova gran stales per i ciavei, mui i musliac; i n sa ke dan n cênt ani faüiova mo kêi da Ciafhea i de Plan, po kêi de Daverda i da Stufan i ciavalejes (mulatieres, karetieres) tra Gherdêina i 1 Taliah, mashimamênter Uniefha.
- ... *
Dela storia dla dliefha de Selva i di benefiziac iasherons kuntè P. Fedole n autcr ann.. Enghel Comploj, kaplan de Sölva.. |o£p|
La vedla rlliei’ha de Selva.
N conta y aud gën cuntan cosses da zacan, o coche zerta cosses fova da vedlamënter y s’ à mudà cul tëmp. Vel de tel ei nce ie ulù cuntè a duc chëi che liec l calënder de Gherdëina de chëst ann. Per chëi che ne sà, ulà y cie che Sëlva ie, farei bën a usservé dantaldut, che Sëlva ie l inuem dla chemun t’ insom la val de Gherdëina; per tudësch dijun Wolkenstein; per gherdëina dijun ënge Santa Maria, daviache la dlieja ie dedicheda ala Madona. Te Sëlva iel al didancuei na bela, anzi na drë bela dlieja, y nce granda assè per la populazion dl luech. Ma chësta dlieja ie permò unida fabricheda dan 40 ani. Dant fovel na dlieja n toch mëndra, scebën che l’ ova l medemo ciampanil y la medema ciampanes che ie mo ncueicundì. La dlieja fova danz true’ massa pitla, ma blota y devota. Ma de chëla dlieja ne iel restà nia auter che l presbitere y chël ie śën l jegher dla nueva. La dlieja nueva duncue ora dl jegher, ie duta nueva da pe nsu. Per pitla che la fova, ova la vedla si bel pitl jegher do l gran autere ite, si presbitere cul gran autere dla Madona y cun si doi biei śestli, un per pert, si cianceleda y sota cianceleda doi pitli auteresc, metui per auter n pue’ desbiech; sota l pitl autere, da man drëta fova riesc la pitla rëjes y dal’ autra pert la cansla. Ma a jì sun cansla messova jì l preve da usc de ciampanil ite; sota la pitla rëjes fovel doi pitla linges de śestli – cater o cinch per pert – y te chisc jiva per l solit la fenans y vel uemes; sota i śestli doi paistuei, un per pert; l rest fova lerch ueta nfina japé de dlieja; da man drëta dla gran rëjes jivun su per na scela sula porhica. Tamez la porhica fova l cuz per i ciantarins, stlut ite da duta trëi pertes cu nen parëi. A jì s’ al gran autere o te jegher, jivun dala pitla rëjes ite y danter la doi pertes de cianceleda su. Ntëur l gran autere fova la dumënies y i sandis plën de jënt – l plu tei jëuni – y suënz n spenjamënt o gor n sburdlamënt. Drët devot fova l gran autere cun ch’l bel cheder dla Madona che ie al didancuei sul gran autere; y che daniëura uniun cunscidrerà y
