 |
Questa pagina è ancora da trascrivere o è incompleta. | |
125 Prejentazion dl segondo volum dla seria Sprachen im Vergleich
1.3. Cuestions teoriches y de terminologia
N cunfront se damanda for almanco doi persones o doi cosses da paredlé, y l muessa vester tler n relazion a cieche les vën paredledes. Per ejëmpel: Sce n dij Silvia ie majera che Rita, pona vënieles cunf runtedes n relazion a si grandëza o autëza. Sce n dij Silvia ie plu acorta che Rita pona vënieles cunf runtedes n relazion a si nteligënza. La entità n relazion a chëla che l vën fat l cunf ront vën tlameda tertium comparationis. N tertium comparationis va de bujën nce per l cunfront linguistich. N possa per ejëmpel cunf runté nosta trëi rujenedes n cont de coche les ti dà esprescion al jëne gramatichel (Genus). Pona uderan che te nosta doi rujenedes romaniches vëniel mé desferenzià danter l feminin y l masculin, ma che l tudësch à cun l neutrum mo n jëne de plu. Y sce tl cunf ront vëniel pona mo tëut ite sciche tertium comparationis la desinënzes cun chëles che chisc jënes vën realisei per ejëmpel pra i articuli, pona possen cunstaté che nosta doi rujenedes romaniches desferenzieia l femin y l masculin tl singuler y tl plurel, l tudësch i trëi jënes mé tl singuler, ma nia tl plurel, ulache i ie neutralisei te una nasëulaforma(tud.der/die/das–die;gherd.l/la–i/la;bad.le/la–i/les; tal. il / la – (gl)i / le). Ma l tudësch desferenzieia mo l casus, y chësc sibe tl singulerchetlplurel(tud.masc.der/des/dem/den-die/der/der/die). La terminologia adurveda tla gramatica ie na sort de cumpromis danter chëla tudëscia y chëla taliana per ti dé la puscibltà a nteressei che vën da tradizions de reflescion linguistica desferëntes de ntënder chël che vën desmustrà. Per la descrizion iel unì tëut l tudësch. 1.4. La descrizion y la prejentazion di dac linguistics Chësta ie stata dessegur una dla pertes plu ries da realisé. L problem ie unit a se l dé, ajache la trëi rujenedes ne n’ie nia struturedes unfat. N cont de vel’carateristiches se semea de plu l ladin y l talian, n cont de d’autres inò de plu l ladin y l tudësch. Ma la prejentazion messova purempò vester sistematica acioche chi che chier nfurmazions plu avisa sibe bon de les giaté. La carateristiches dla trëi rujenedes ie perchël unides descrites l plu puscibl una dlongia al’autra. Canche n fenomenn linguistich se damandova na descrizion plu longia, ie si carateristiches tla trëi rujenedes unides tratedes ndolauter. Per ti permëter ai nteressei de abiné riesc la nfurmazion crissa, iel unì metù dancà tl liber n indesc bendebò ala menuda di argumënc tratei, y dovia n indesc dla paroles tecniches adurvedes y n indesc dla paroles tratedes, spartides su aldò dla rujeneda. La descrizion gramatichela, dantaldut chëla di determinanc y di pronoms ladins, s’à damandà na cunzentrazion particulera, danter l auter ajache si formes y l’adurvanza de chësta formes ne n’ie mo nia codifichedes nchin ti ultimi detai. N pert vëniel tëut formes desferëntes per l medem fenomenn, y chësc nce
