 |
Questa pagina è ancora da trascrivere o è incompleta. | |
72 fhêuna. Dan. n valgun ani iel uni- giapà te n cianip ta Pilon n diesl: dodefli munêides paganes rumanes del ann 300.
Ma nce mo mile ani plu terd ntêur 1 1300 univa 1 troi pajan adurvà dai seniêures dl ciastel da Sakun, Stetteneck, i de Sêlva, Wolkenstein; perkêl disii i tudêsh mo al di da nkuei sPurtscharsteig«, ke uel di troi del ciastel. Te vedla skritures vên nce dant 1 inuem»Jagersteig«i»Kirchsteig«. Ciuldi ke n dilhova nshi, ie sêuri da ndèvinè.
N auter jêde n auter tok de storia da zakan de Gherdêina.
Willi da Shumbiêrk a Marienbad.
La gran mueria dl ann 1636.
Ki n’. a pa audi datrai kuntan di spavênc dla gran mueria ke ie stata zakan te Gherdêina? La gran mueria ke i tudêsh tlamoa»das groBe Sterben«foa la pest del 1036. Ntlêuta fovel sta giut.no me per 1 Tirol, ma ades per duta l’Europa têmpes da spavênc i da gran iniseries. N jêde pativun sota 1 a v.i ê r a d e i t-r ê n t’a n i (1618 — 1648) ke s’a lashà sentl tei ultimi ani nce tel Tirol. Po univel for menà viêra knn nosh fredesh dla strais lias«del Grishun (Graubiinden). For passovel tlapes de saudêjes tosh de kêsh viêres tosh de kêl viêrês per 1 Tirol ke magiova i rubova su dut, ceke ti imiva tla.mans. Mo de plu! Kish lotri de saudêjes skasliinova fhênt i luesh i guai a kike n’i lashova fe, koke i ulova. I miiva prêsh fac frêic. La usanzes de viêra fova ntlêuta nslii! À kesta moda pon se pessè i la kapi ke — davia k e dut foa uni adurvà su per la viêres — l’ie rot ora na gran ciarestia. Ma a fe la fin de kish spavênc iel mo ruà 1 rnafher — la gran mueria — la pest ke a desmendri la populazion del Tirol de n dritel. N konta ke ksta rie malatia dêssa vester rota ora tei Grishons. Autri inò miena ke l’ebe skumencià pra i saudejes a Glurns sula Vincga.
La tradizion konta danz ke Gherdêina dêssa vester ntlêuta morta ora duta, ora de n valguna families. Ma do i libri di morc dla dlielha da Sta. Kristina ne n fossel pampo no mort tanc. Kilce uel savêi i inuemes de kish morc, cêle do via do de kêsh liber, koke Willi da Shumbierk i a skric ora di libri di morc a Sta. Kristina i koke 1 kurat Sorzi, ke fova ntlêuta sêul pastor d’.anes de duta la val, i a nutei su. C.
