 |
Questa pagina è ancora da trascrivere o è incompleta. | |
55
etz. Nshi pon di, ke seniêurMatie ie sta 1 prim ke nes a fa knnêfhe,
ai autri, ki ke son i ke rusnonfeter unfat sk’ i Friauli, i Rumauncr
kêi dela Provans o de Katalonia.
Mo n jêde tol senieur Matie 1 stlop sula shables i peja tla viêra, ma kêst jêde kül landsturm dà Ciastel del 1809 sul Berg Isel. Do bera Franzl da Lenert dêssel vester ruvà del 1830 ugrister dla pfor a Persenon. Ma nêus raton ke 1 sibe bele ruà dan 1 30. Ilò a Persenon iel po nce mort, plu de segui 1 ann 1844. Kêsta fossa la vitâ de n uem ke a fat tant per Urtifhêi i per Gherdêina, ma ke fossa desmincià, she ne fossa si cianties, si rirnes i si kumposizions i,si kronikes ke 1 tênissa n memoriâ. Te si ultimi dis s’an festedià tant del bravo poeta, kronist, maester ugrister, skrivan i kumbatant de Spinges i del Berg Isel, ke n ne sa nce no segur, kànke 1 ie mort.
O bel i rik Urtifhèi! Dlekordete di uemes ke t’a fa grant i kuneshu!
De si cianties n’onse me plu n valgunes.»La vedla muta» foa tel kalènder del 1911,»L vedl mut«te kêl del 1912. 1 na gran pert ie danz unides desdrudes da tei, ke udova massa fosk, davia ke les ti savova m pue massa mondanes i da massa n bon umor.
Kêstes ke ie kêst ann tel kalênder, ke im o 1 auter kunesherà, nes a lashà skri fhu bera Franzl da Lenèrt, i nêus l ringrazion de si servish.
- C.
Koke Seniëur Bepo Mahlknecht, ugrister d'Urtiʃhëi, a da fe a giapè Stina del Sigat 1 )
Da Seniêur Matie Ploner, ugrister a Ciastel (1800 — 30).
Fete da katif da sënn!
Kanke Seniëur Kristl vën.
Ne te stilè inshi de lën!
Di: Bon di! Uniëise bën?
Sëis uni? E bën drët giën
Ke uniëise a me kri.
Ve spitan bën ert, shi shi.
I kun vera impazienza,
No me nëus - dut Urtiʃhëi!
Stina del Sigat fova la nipote de bera Kristl Perathoner del Sigat, ke stafhova a Firênza i ova mandà sun si speises I korp de San Benedèt ala dliofha da Urtifhêi.
