Pagina:Decurtins - Rätoromanische chrestomathie, IV.djvu/756

Da Wikisource.
Jump to navigation Jump to search


748 Gion Antoni Bühler scrivi offerir, occurrer, opponer per obferir, obcurrer, obponer etc. La preposiziun latina „in“ (resp. „im“) ei de salvar tont sco posseivel ei. Ins scrivi: intellir (na: entellir), intelgiu, intelletg, intelgienscha, intelligenza; implorar, impunder, incadenar, intruidar, inconoscher, imprender etc. En 5 cass, nua che questa preposiziun „in“ savess absolut buca vegnir tenida, dovei ella vegnir substituida da „an“ („am“) e buca tras „en“ („em“); aschia en: anconoscher, amprender, sche ins na vul tener las formas inconoscher, … imprender etc. „Con“ („com“) ei de preferir a „cun“ („cum“). Ins scrivi pia comprar, 10 contentar, confidar, considerar, comprender etc. e na: cumprar, cuntentar, cunfidar, cunsiderar, cumprender etc. Era tier substantivs ei „con“ (com) de preferir. Ins scrivi: compar, commar etc. e na: cumpar, cummar etc. Ina excepziun fa: cussegliar, cussegl, cusseglier. „Per“ ei de preferir a „par“. Ins scrivi: perdonar, pertgirar e na: pardonar, partgirar etc. — 15 „Sub“ e „sut“ omis dus concedii. „Re“ ei de preferir a „ra“ e „ri“. Ins scrivi: requintar, renovrar, responder e na: raquintar, rinovar, risponder etc. Aschia era en ils substantivs derivai da tals plaids. Ina excepziun fa radunar, radunonza (che deriva da „re ad unar“). En ils substantivs sco: sentenzia, intelligenzia, penitenzia ei la finiziun 20 latina enzia … — zia (resp. entia — tia) de salvar, mo era la forma italiana — enza — za ei concedida, sco en intelligenza, cadenza, potenza (era: cadenzia, potenzia) etc. V. Orthographia digl Adverb, della Preposiziun, Conjuncziun 25 et Interjecziun. … … … 1. Igl Adverb. La finiziun adverbiala „mein“ ei de preferir a tuttas autras finiziuns, sco: meng, megn, meing etc. Ins scriva pia: naturalmein, … … evidentamein, bunamein etc. e na: naturalmeng, evidentameng, bunameng … etc. 30 Instagl tochen, entochen dovei ins scriver tocan, entocan (intocan). Per la negaziun drova ins ils adverbs: non, na, buc (buca); per l' affirmaziun; [p. 112] „gie“ e „schi“. Ins scriva: nagut (pronom), cert, zun, gia e na: nuot, tschert, zunt, schon. Per igl adverb … della moda e maniera „mo“ sa ins era dovrar „mai“ (era: be), cura che quel vegn avont en ina construcziun 35 cun la conjuncziun „mo“. Aschiglioc ei „mai“ de dovrar mo sco adverb dil temps. Ins sa era scriver: aschi, aschia, aschiglioc e: schia, schiglioc. Las treis emprimas formas ein dentont de preferir. 2. La preposiziun. Ins scrivi „per“ e na: „par“; „tier“ e na: tiers; „avont“ e na: avon. Contracziuns della preposiziun cun igl artichel

PPN345572629_0030-0759.xml