Pagina:Della Porta - Ta-pù e Poesie (inedite), 1966.djvu/196

Da Wikisource.
TA-PÙ — 130
lu trumbone d’accumpagnamente



II


Perciò chi te’ lu sangue malamente
si pô cagnà’ la sciasse, lu cappelle,
ma lu core, cumpà è sempre quelle!
18Mo tu le si’: i’ ggire, vede e sente

e ne cunosce!... Ci sta certa ggente
che mentre t’accarezze, a lu cchiù bbelle
l’ugne j’ariduvente scarapelle
22e... ràsciche! Ma nu’, pe’ la sumente,

nu’ jame sempre ’nnante gni na spose!
E a sta’abruzzise, genta paisàne,
25je pô mancà’, che sacce..., chela cose,

gna t’àjja dire?... La ’mbratanatùre!
Ma te’ nu core, che ’mmezz’a lu pane
28le pu’ magnà’ ca nen ci stà misture!