Pagina:Della Porta - Ta-pù e Poesie (inedite), 1966.djvu/82

Da Wikisource.
TA-PÙ — 16
lu trumbone d’accumpagnamente



IV


Quande lu cele sa rifèce chiare,
e che ci cumparì l’archebalene,
lu vecchie s’armittì di bbone vene,
46e ddàjje a ristrillà: «Lu castagnare!»

Lu ricche, immèce, che tenè’ la pene,
s’arivutà e ’nche nu suspir’amare
je fece: «’Nci ti ’mbusse ’nche ’stu mare?
50stî ancor’a èsse tu?» «O è serene

o nùvole, nen me fa ’mpressïone
— fece lu vecchie — ca, sopr’a ’stu munne,
53lu disperate queste te’ di bbone:

che ’mmezz’a tante guaie ci s’asciacque.
Lu pesce, quande piove, nen se ’mbunne;
56pecchè? Pecchè ci stave ’mmezz’a l’acque...».