Pagina:Il ladino nel sistema formativo.djvu/121

Da Wikisource.

123


Prejentazion dl segondo volum dla seria

Sprachen im Vergleich
dat ora dal Istitut Pedagogich Ladin, Bulsan

N viere daviert sun la fundamëntes linguistiches dl trilinguism ladin

Heidi Siller-Runggaldier
Universität Innsbruck, Institut für Romanistik

1. Ntroduzion

1.1. Cunscidrazions genereles

L segondo volum dla seria “Sprachen im Vergleich”, prejentà ai 6 d’auril 2011 pra l cunvëni scientifich sun “L ladin tl sistem furmatif ” n gaujon di 10 ani dla Repartizion ladina dla Università Liedia de Bulsan, ie dedicà ai determinanc y ai pronoms. Si titul cumplet ie: Peter Gallmann / Heidi Siller-Runggaldier / Horst Sitta: Sprachen im Vergleich. Deutsch – Ladinisch – Italienisch. Determinanten und P ronomen, Bozen: Istitut Pedagogich Ladin, 2010.

I determinanc y i pronoms ie paroles che ne fej nia ora scialdi de plu che za. l 1% de duta la paroles de na rujeneda, ma che vën adurvedes cun gran f recuënza pervia de si truepa funzions per la comunicazion. Les ti dà esprescion a senificac gramatichei schiche “numer ” (singuler - plurel: chëla - chëles), “jëne” (masculin - feminin: degun - deguna), “persona” (1., 2., 3. persona singuler: ie, tu, ël / ëila; 1., 2., 3. persona plurel: nëus, vo, ëi / ëiles), “pussedimënt ” (mie, tie, sie...), “cuantificazion” (nia, degun, puech, n valguni, truep, dut...) y mo trueps d’autri. Nce i articuli toca leprò. I articuli determinatifs permët danter l auter de desferenzië la entiteies cunesciudes o bele a vel’maniera identifichedes da chëles che ne n’ie mo nia determinedes y che vën mé numinedes sciche reprejentantes de na categuria o grupa; chësta ultimes se damanda i articuli indeterminatifs (Ncuei ei giapà la lëtra che Silvia m’à nvià. – Ncuei ei giapà na lëtra da na mi cumpania de scola.). I determinanc ie for liei a n sustantif y ne azetea nia n articul danora, i pronoms alincontra ie ndependënc, sta da sëui y ie boni de sustituì sustantifs y nce pertes plu longes de n test.

Chësta publicazion, unida ora d’autonn dl ann passà, ie l segondo volum dla seria “Sprachen im Vergleich”, che ie n proiet dedicà ala descrizion dla gramatiches dla trëi rujenedes adurvedes y nseniedes tla valedes ladines de Gherdëi