Pagina:Ortiz - Per la storia della cultura italiana in Rumania.djvu/263

Da Wikisource.

253


Române sotto il titolo di: Milosârdia lui Tit. Ne trascrivo l’argomento, l’elenco dei personaggi, le prime battute di dialogo della 1-a scena dell’Atto I e la nota finale, che ci dà il nome del traduttore e la data precisa del giorno, in cui traduzione fu terminata.


[f. 1 r.]

milosârdia lui tit.


Pricina.

Intre ce alalți din vechìu domni și împărați nic[i] unul au stătut mai bun și mai iubit de nărodul său de cat Titu Vespasian, căc[i] den pricina nemărginitelor sali fapte bune și den dragoste ci dobândisă a norodului sau s-au numit bucurila niamului omenescu. Cu toate aceste doi tineri de bun niam, dintre cari unul dobândisă celi mai mari faciri de bine, l-au pizmuit si hainlăcul lor dovedindu-să, sănglitul i-au hotărît spre moarte. Cu toate aceste prè milostivul împărat nu numai că nu i-au pedepsat, ci părintăște i-au sfătuit si i-au invățat cum să sa poarte, dându-le căzuta ertari atât cum și celor ce se afla cu ei impreună.


[f. 1 v.]

Tit Vespasăan, împărat Rămului.
Sitelia (sic), fiica împăratului Vitleiu.
Servilia, sor lui Săstu și libovnica lui Anii.
Săstu, prietenul lui Titu și libovnic Vitelli,
Anii, prietinu lui Săstu și libovnic Servilii,
Puplii, boeriu giudecătoriu.
Adunare săngliticilor si nărodul.




    lui Numa Pompilie (1820?) del Florian per parlar solo delle più importanti, giacchè questo gran traduttore al cospetto di Dio si crede abbia tradotto persin l’Odissea, di cui però non sappiamo che quanto ce ne dice il Carcalechi, vale a dir la notizia pura e semplice che Beldiman aveva tradotto anche Omero e lo avrebbe presto dato in luce. Che si tratti dell’Odissea e la traduzione del Beldiman sia da identificarsi con quella versione di cui il Gaster ha dato un saggio nella sua Crestomazia (II, 38) e il cui manoscritto si trova a Sibiiu, può darsi benissimo; ma non ci pare si possa affermare, se non dopo uno studio accurato del ms. e della lingua in cui è redatto; cosa che nessuno si è preso finora la briga di fare.