Wikisource:Libri/Martinu
Questo è un libro di Wikisource Scarica come PDF – Scarica come ePub – Scarica come ODT – Scarica come ZIM |
Martinu
[modifica]{{subst:Libro salvato/Centrato|{{subst:Libro salvato/larger|IDILIU VI.}}
MARTINU.}}
L'omu chi nesci fora di la 'mmesta,
Cu scotiri li guidi e la tutela
Di la saggia natura,
Perdi la tramuntana e si smarrisci;
{{subst:Libro salvato/R|5}}E quantu cchiù s'è d'idda alluntanatu
Tanta cchiù spersu si ritrova e senti
(Quannu di l'idei vani
Taciti pri pocu lu tumultu riu)
Richiamarisi ddà di unni partiu.
{{subst:Libro salvato/R|10}}L'illudirà pr'un tempu la citati,
Li pompi, li spettaculi, lu lussu,
Li commodi e li gran magnificenzi;
Ma poi multiplicati
Senti l'interni passioni, e chisti
{{subst:Libro salvato/R|15}}Crisciri cu lu crisciri di l'anni,
Di lu so cori già fatti tiranni:
Mentri da chisti è devoratu, chiama
La natura, ma indarnu;
L'abiti cci ànnu stritti li catini
{{subst:Libro salvato/R|20}}Di cui nun sapi sciogghirsi, e frattantu
Pr'illudiri a se stissu
Di liberu e giulivu si dà vantu.
Puru di tantu in tantu: o quannu ridi
La primavera 'ntra lussuriggianti
{{subst:Libro salvato/R|25}}Ciuriti praterii: o quannu autunnu
Spinci la testa carrica di frutti
E di racina chi cuntrasta all'oru
Lu biunnu culuritu,
L'omu di la citati a summi sforzi
{{subst:Libro salvato/R|30}}Si allunga, o si strascina
Purtannusi a li campi la catina.
Sugn'iu, sugn'iu (cussì dicia Martinu,
'Ntrà un lucidu intervallu di sua menti)
Lu snaturatu figghiu,
{{subst:Libro salvato/R|35}}Cui l'internu affilatu (unicu avanzu
Di la materna ereditati) porta
A la tenera matri, strascinannu
Li servili catini
Di lu vintusu fastu,
{{subst:Libro salvato/R|40}}E di la non mai sazia ambizioni.
Chi mi rudinu l'alma di continu,
Oh matri all'occhi toi, chi sù mischinu.
Trovu attornu a sti aratri,
'Ntra rocchi e 'ntra virdura
{{subst:Libro salvato/R|45}}La mia diletta matri
La provida natura,
Chi cu li vrazza aperti
Mi tira ad idda, e chiama,
E cu affilati certi
{{subst:Libro salvato/R|50}}Mi mustra la sua brama:
Chi cu sinceri affetti
Parr'a lu cori, e dici:
Un essiri ti detti
Pri fariti felici;
{{subst:Libro salvato/R|55}}Un cori pri gudiri
Dui veraci istinti
Spusanu a li doviri
Piaciri ben distinti.
Liggi cci trovi impressa
{{subst:Libro salvato/R|60}}Unica e singulari,
Sculputa da mia stessa,
Di amari e farti amari.
Chista ti stendi e accrisci
L'essiri d'ogni latu,
{{subst:Libro salvato/R|65}}Chista ti attacca e unisci
A tuttu lu criatu:
Senz'idda su la terra
Straniu diventi a tutti
'Ntra na perpetua guerra,
{{subst:Libro salvato/R|70}}Chi t'isula, o t'agghiutti.
La menti e l'intellettu
Ti detti a rilevari:
Chi chiddu è giustu e rettu,
Chi a tutti pò giuvari.
{{subst:Libro salvato/R|75}}Li sensi a custodiri
La propria tua esistenza,
E a fariti sentiri
La grata compiacenza.
L'occhi pri contemplari
{{subst:Libro salvato/R|80}}L'oggetti varj, e tanti,
Chi tutti vennu a fari
Un ordini costanti.
L'oricchi nova scena
Ti aprinu grata ancora:
{{subst:Libro salvato/R|85}}Tenera Filomena
Li alletta e li ristora.
'Ntra sulitaria rocca
D'un passaru la vuci
Li cori e l'alma tocca
{{subst:Libro salvato/R|90}}Cu lu so cantu duci.
Li canni armuniusi
Di li mei pastureddi
Fann'ecu a graziusi
Canti di varj oceddi
{{subst:Libro salvato/R|95}}Lu to uduratu anchi avi
Tributu consolanti
Di effluvj suavi
'Ntra tanti ciuri e tanti.
Li frutti t'aju datu
{{subst:Libro salvato/R|100}}Suavi e dilicati,
Chi all'occhiu, all'odoratu,
E sù a lu gustu grati.
Veni, dilettu, veni,
La matri tua ti chiama
{{subst:Libro salvato/R|105}}'Ntra li vuschitti ameni,
Sutta 'na virdi rama.
La paci in cui mi fidu
Trovi cu mia sulidda,
E amuri, chi lu nidu
{{subst:Libro salvato/R|110}}Conz'a 'na turturidda.
La fidiltà di attornu
Mi trovi 'ntra li cani,
Attenti notti e jornu,
Amici e guardiani.
{{subst:Libro salvato/R|115}}Palazzi mei priggiati
Sunnu sti eccelsi munti,
Sedi la maistati
'Ntra la sublimi frunti:
Vera magnificenza
{{subst:Libro salvato/R|120}}Vera grandizza è in iddi;
Umana arti e potenza
Quantu sù picciriddi!
Osserva comu spiccanu
Dda supra querci e ruvuli,
{{subst:Libro salvato/R|125}}Chi li soi testi ficcanu
In menzu di li nuvuli!
Quantu sti rocchi alpestri
Cuntennu in macchi e in grutti
Di alati e di pedestri
{{subst:Libro salvato/R|130}}Razzi viventi lutti!
In aria suspisi
Attornu a chiddi alturi
Filanu ad ali stisi
L'Aquili e li Vuturi.
{{subst:Libro salvato/R|135}}Di chiappari li troffi,
Li macchi a cunfaluni
Di areddara, sù stoffi,
Sù adorni a ddi ruccuni.
Ammira di dda susu
{{subst:Libro salvato/R|140}}Comu un perenni ciumi
Ruina maestusu
L'unni mutannu in acumi!
Dintra l'occulti vii,
Di sti gran munti in funnu
{{subst:Libro salvato/R|145}}Li sali e gallerii,
Li mei ricchizzi sunnu.
Chiddi, chi umanu ingegnu
Metti a lu primu rangu,
L'oru e li gemmi, eu tegnu
{{subst:Libro salvato/R|150}}'Ntra rocchi crita e fangu.
L'agati, li graniti,
Li marmi cchiù vistusi,
Sù terri e petri uniti
Senz'ordini cunfusi.
{{subst:Libro salvato/R|155}}Fanmi di li mei grutti
Li basi e li pilastri,
Uniti a rocchi brutti,
Porfidi ed alabastri
Vidi com'iu disprezzu
{{subst:Libro salvato/R|160}}St'inezj, a cui vui dati
Tantu valuri e prezzu,
Chi pr'iddi vi scannati!
Ma lassa sti caverni,
Nesci a l'apertu e godi
{{subst:Libro salvato/R|165}}Li mei biddizzi esterni,
Diffusi in varj modi.
Oh quanti specj, oh quanti
Aspetti variati
Presentanu li pianti
{{subst:Libro salvato/R|170}}All'occhi mei purgati!
Quanti famigghi interi
Nutricanu d'insetti,
Chi poi volanu a scheri
Canciati in farfalletti!
{{subst:Libro salvato/R|175}}La viti, ch'è di razza
Debuti e in vasciu situ,
Vidi comu si abbrazza
La chiuppu pri maritu!
Chistu pri cumpinsari
{{subst:Libro salvato/R|180}}La sua sterilitati
Li rappi fa piccari
Chi d'idda s'à adduttati.
St'ulivu, ch'à sfidatu
Lu tempu e li stagiuni
{{subst:Libro salvato/R|185}}Da un truncu fracassatu
Rinova un faidduni.
Li palmi e pini sunnu
Piramidi fastusi,
L'epochi di lu munnu
{{subst:Libro salvato/R|190}}Ieu tegnu in iddi chiusi,
Lu gratu murmuriu
Di l'acqua chi dda scurri,
All'ervi dici: addiu,
Ieu partu chi vi occurri?
{{subst:Libro salvato/R|195}}Vuliti nutrimentu?
Versu di mia stinniti
Li radichi, e a mumentu
Lu nutrimentu avriti.
L'arvuli in ricumpenza
{{subst:Libro salvato/R|200}}Li rami ad idda stenninu
Di la sulari ardenza
Cu l'umbri la difenninu.
Vidi quantu sù grati,
Quantu riconoscenti!
{{subst:Libro salvato/R|205}}St'esseri inanimati
S'amanu da parenti.
Nè cridiri chist'unni
Inabitati: acchiana
Supr'acqua, e mi rispunni
{{subst:Libro salvato/R|210}}Gracchiannu la giurana.
Cu squami poi d'argentu
Guizzanu muti in funnu
Autri chi a st'elementu
Additti da mia sunnu.
{{subst:Libro salvato/R|215}}Li susurranti apuzzi
Sparsi 'ntra ciuri ammira,
Tornanu a li cidduzzi
Ricchi di meli e cira:
L'armonica unioni
{{subst:Libro salvato/R|220}}Si d'iddi scupririssi,
Di tua condizioni
Tu ti virgugnirissi.
Ultra di l'indefessi
Alati mei vicini,
{{subst:Libro salvato/R|225}}Febu, chi gira e tessi
Noi porta pilligrini
Presenta ogni stagiuni
Li specii soi distinti
A sbardi ed a squatruni
{{subst:Libro salvato/R|230}}Di pinoi vario-pinti.
Soi nunzj e messaggieri
La primavera manna
Rinnini, chi leggeri
Scurrinu d'ogni banna.
{{subst:Libro salvato/R|235}}Poi junci accumpagnata
Di quagghi e di sturneddi,
E d'una smisurata
Fudda di varj ocedddi.
Ieu tutti li cunfidu
{{subst:Libro salvato/R|240}}All'arvuli e a li prati
Pri farisi lu nidu,
Nutrirsi li cuvati.
Multi l'està vulannu
Cu nova reda allatu
{{subst:Libro salvato/R|245}}In cerca si nni vannu
Di un clima timpiratu.
Di lodani in autunnu,
Di turdi e calandruni,
Di pettirrussi abbunnu,
{{subst:Libro salvato/R|250}}Di pispisi e pinsuni.
L'invernu li gaddazzi,
Li groi li nivalori,
E in margi e in pantanazzi
Aju anatri e trizzoli.
{{subst:Libro salvato/R|255}}Nè cumpagnia mi manca
Di armenti, e greggi; e chista
Nò, nun mi opprimi e stanca,
Ma grata mi è a la vista.
Mi opprimi e stanca, oh quantu
{{subst:Libro salvato/R|260}}Tumultu di citati,
E da vulgari chiantu
Fastu di sfacinnati.
Cabali, intrichi, frodi,
Disordini e scumpigghi..
{{subst:Libro salvato/R|265}}Oh cechi, e in strani modi
Digenerati figghi!
Cussì a lu cori di Martinu parrà
L'ingenua natura. E la ragiuni,
Chi di la virità senti la vuci
{{subst:Libro salvato/R|270}}La gusta e trova duci,
L'accogghi, si cummovi... ed eccu già...
Ma li passioni indomiti e sfrenati,
Chi di la prima etati
Suggiugata l'avianu, opponnu ad idda
{{subst:Libro salvato/R|275}}Negghia di van'idei,
Chi li veraci ottenebra e confunni.
Cussì Martinu, chi gustatu avia
Un lampu di saggizza, è riturnatu
Machina comu prima,
{{subst:Libro salvato/R|280}}Da l'abiti muntata.
E comu navi in timpistosu mari
Senza timuni, nè pilota, tali
Resta l'afflittu a la discrizionì,
Ed a l'arbitriu di li passioni;
{{subst:Libro salvato/R|285}}E senza chi si accurgia
Di l'internu complottu e di l'intricu,
Pri lu ristanti di sua vita è trattu
A fari chiddu chi avia sempri fattu.