Pagina:Danzi - Poesie scelte in dialetto potentino.djvu/21

Da Wikisource.

— 17 —


III.


La festa Nazionale


Teretùppete sta giurnara
     Ca la zita vole abballà:
     S’è conchiuso lu matremonio,
     4Ca tant’anni avìa frascià.1

Si nun crepa pe lu priesce,
     Quanta rrise ca n’hamme da fà:
     Si gn’ammatte lu strangaglione,2
     8Stringi mamma, ca s’è ammuscià.
     
Pare ca mo la catapuzia3
     Li nemici fa pureà:
     Si s’àrrarea la vagnarda,
     12Lu veleno gne fa gettà.

Nu gne volone chiù paure,
     Ca lu pàppele4 eve ammortà,
     Mo passamme li fuossetiedde
     16Lu frosone5 hamme da zumpà.

Si tutti erano a unu culore,
     Chi a Turino hamme mannà,
     Questa povera vagnardedda6
     20Cu lu zito s’avria curcà.

Dà gne sonne chiù d’ancuno,
     Ca la musica hanno scurdà,
     Fanne accrescie lu digiuno,
     24Solo pe farne arrevotà.

Ma lu mastro de cappella
     Bono assai l’hamme truvà:
     Non se sperde inta a la fodda,
     28E’ alantome, sà cumannà;
     
Pò gn’è d’urso de Crapera,
     La battura la sa purtà:
     Na teràra de contrabbasso
     32Tutte lu monne te fa arrutà.