Pagina:Della Porta - Ta-pù e Poesie (inedite), 1966.djvu/179

Da Wikisource.
113 — TA-PÙ
lu trumbone d’accumpagnamente



III


— ’Nt’alluntanà’, Carmè, jàma vvunìte.
famme passà’, cummare Niculette...
povera mamme! Addove sta zâ Rite?...
32— Mene, zâ Mariantò’, nen te li mette

’ssi trìdici pinzìre. Mu è finite!
Che c’è di male ca na giuvinette
scappe ’nche nu ciavàrre di marite?!
36— Che bella cose! ’Mpuzzinita vrette!...

— Iamme, za’ ’Ntonie, nen fa’ tanta mosse...
mu j’steme a richiamà li renelùne!...
39La femmene è gnì la liva ’ndosse,

che sa da’ curà’ preste, a la mancanze,
ca se tu aspitte ca rifà la lune,
42s’annacquanisce e fa dulè’ la panze!...

12. - TA-PÙ - lu trumbone d’accumpagnamente