Historias dil munt sogn Gieri/24
 |
Questo testo è incompleto. | |
| ◄ | Historias dil munt sogn Gieri | Historias dil munt sogn Gieri | ► |
Niessegner e las grazias.
<poem> Ina gada ha Niessegner 8280 Fatg visetta als carstgauns, Sco in bab plein beinvulientscha Lev' el parter o biemauns. Il patrun de tuttas grazias Vul ge bein a ses affonts, 3285 Ed el lev' en quella tiara Far dil bien als habitonts. Sil stradun entaup' il Segner In de ses spirituals. Quel, vesend siu car mussader, 3290 Fa beinvegnis cordials, Fa enclin, sco glei isonza In uestg de reverir. Ed il Segner buntadeivel Dat al prèr ded entellir, 3295 De numnar, tgei dun el vegli; E cheu di dabot il prer: „Jeu vi bien e bialaveta.“ — „Bien, sche deis ti quei haver!“ E pli lunsch il Segner varga 3300 Ed entaupa sil stradun Quella ga in caputschiner, Che va staunchels tut a mun. Ed il pader brin salida Il Niessegner cauldamein; 3305 Ina grazia el domonda, E tgeinina ei quei bein? „Jeu less bien e biala veta,“ Di al Segner il giuvnal. „Quella grazia ha in auter, 3310 Gia naven ei quei regal.“ „Mo pazienzia!“ di il pader, „Bien, sche quella sas ti ver!“ Ed il Segner puspei varga, Tgi vegn uss a comparer? 3315 In tschancun pli lunsch arriva Culla menadir' in pur. Era quel po dir al Segner, Tgei el vegli per favur. „Jeu less bien e bialaveta!“ 3320 Di quel semigliontamein. „Quei ha gia retschiert in auter, Ti domond' in auter bein!“ „O sche gliez ei schon navenda, Lai silmeins a mi lavurs!“ 3325 „Quei convegn a vus il meglier, Ge, lavurs ei sort dils purs!“ Alla fin entaup' il Segner Ina femna din luvrer. Era quella vul per grazia 3330 „Bien e bialavetta“ ver. Mo il Segner sto rispunder: „Per quei vegnas memia tard.“ E la dunna di: „Ah miarda!“ Mond malitga dina vart. 3335 „Hagies pia, sco ti dias!“ Di il viandont divin. Mintgin va per sias vias — E la praul' ei alla fin. Romeias il vegl fravi la sort ha destinau 3340 De dir en compagnia in fatg bein modulau. Da tgei vul el disquorer? Da siu mistregn empriu, Co endridar la flomma cul fol sper il burniu, Co cul marti de massa pitgar il fier buglient, Ch' ei seglia ora brastgas, che dattan sclariment, 3345 Co batter, stender, storscher ils fiars el fiug cotschni, Descriver co ils tscherchels ferm vegnan empunî, Ne co tscherclar las rodas, co preparar pissials, Pinar la ferradira ed enferrar cavals, Co entschallir las lontschas, paliats pil catschadur 3350 E far reparaturas d' iseglia per il pur: Romeias pauc en fravia po ussa pli luvrar, Persuenter silla porta el ha de vigilar. E leu sper punt e garter el ha sez inventau La praula che suonda, dil giuven de Tavau.