Historias dil munt sogn Gieri/8

Da Wikisource.
Jump to navigation Jump to search
Co ina tuaglia vegn scaffida

../7 ../9 IncludiIntestazione 1 ottobre 2015 25% Da definire

7 9

Co ina tuaglia vegn scaffida.

1325 Sem coniv vul in bien terratsch,
In er, che possi dar bien catsch,
In plaun, da suffels schurmigiau
E dal solegl pulit scaldau.
Cultem duei igl er curclar,
1330 Ch' el possi spert si revegliar:
„Ti pur“, di el „sch' ti quarclas mei,
Sche quarclel jeu lu era tei.“
Igl Uost ins va bufatg egl èr
Per la fumial' ordlunder trer;
1335 El coven varga quella si
Ed ei flurida sil tschupi.
Il coniv ault sco in uaul
Ins trai gl' atun buc memia baul,
Ed en cadeina sin in prau
1340 Vegn tut en uorden cavigliau.
Ei secs il sem, ins po pitgar
Cun spada lenn e raccoltar.
Fumiala fina, coniv dir
El puoz in temps lu ston pitir.
1350 Las monas mett' ins a schigiar
E lu entscheiv' ins a stigliar,
Rumpend fercaglia e rimnond
La teglia liunga el det grond.
Diesch poppas teglia fan in zugl,
1350 Ch' ins ferm' ensemen sil schenugl;
Il rest per stuppa vegn barhaus,
E mo sco brahadetsch tractaus.
Ils zugls, aunc dirs ed obstinai,
Sut il fallun vegnan smaccai;
1355 Tier mintga frida volv' ins bein
Il zugl lu repetidamein.
1285 Quella giuvna inschigneivla —
Al patrun vegn fetg plascheivla,
E daventa plaunsiu spusa —
E la nozza ei pompusa.
Mo duront il grond gentar
1290 Aud' ins vid igl esch spluntar: …
Las filieras mortas vegnan;
Maun en maun ellas setegnan,
Tatt' uratta e basatta,
Plaidan cun vusch delicata,
1295 Agurond als spus ventira.
Sil signur l' emprema mira:
„Buca lai filar la spusa!
Quei fa ella spert mendusa;
Uarda, quei filar cun roda
1300 Caschunescha donn e noda!“
Tuttas treis cheu selamantan
Dellas mendas, ch' ellas sentan:
Jeu sun zoppa dal filar,“
„In nas liung fa quei bognar,“
1305 „Tras fitgar sil fil l' egliada,
Jeu sun tschocca daventada!“
Il signur mai pli garegia,
Che la dunna fetschi breigia,
Selavaghi cun filar —
1310 Biala vetta po la far. —
E sch' ell' ei aunc buca morta —
Mai vegnid' ell' ei macorta
Cun filar. — Mo nus ord moda,
Mai nus lein schar ir la roda! —
1315 Sco la regina Berta la Gielgia d' Aspermont
Ha tschaffen per la roda e plaida engraziond:
„Filiera e tissunza, Vus veis mei fetg legrau,
Dunnauns de vaglia filan sco vus veis raquintau.
Jeu hai viu la tuaglia sin meisa da gentar,
1320 Cun sdremas cotschnas fatga, ch' igl ei in bi mirar,
Blihida bein tessida. Saveis vus dir a nus,
Con bia lavurs e stentas, quell' ha custau a vus?
E l' Urschla la migiura, raquenta vinavon,
Ch' ell' ha experienza, ell' ha mussau anson.
Co ina tuaglia vegn scaffida.
1325 Sem coniv vul in bien terratsch,
In er, che possi dar bien catsch,
In plaun, da suffels schurmigiau
E dal solegl pulit scaldau.
Cultem duei igl er curclar,
1330 Ch' el possi spert si revegliar:
„Ti pur“, di el „sch' ti quarclas mei,
Sche quarclel jeu lu era tei.“
Igl Uost ins va bufatg egl èr
Per la fumial' ordlunder trer;
1335 El coven varga quella si
Ed ei flurida sil tschupi.
Il coniv ault sco in uaul
Ins trai gl' atun buc memia baul,
Ed en cadeina sin in prau
1340 Vegn tut en uorden cavigliau.
Ei secs il sem, ins po pitgar
Cun spada lenn e raccoltar.
Fumiala fina, coniv dir
El puoz in temps lu ston pitir.
1350 Las monas mett' ins a schigiar
E lu entscheiv' ins a stigliar,
Rumpend fercaglia e rimnond
La teglia liunga el det grond.
Diesch poppas teglia fan in zugl,
1350 Ch' ins ferm' ensemen sil schenugl;
Il rest per stuppa vegn barhaus,
E mo sco brahadetsch tractaus.
Ils zugls, aunc dirs ed obstinai,
Sut il fallun vegnan smaccai;
1355 Tier mintga frida volv' ins bein
Il zugl lu repetidamein.
Las poppas per purificar
Da puorlas ston ins bein spatlar;
Er' il tschariesch pass' en funcziun
1360 Per dar la fina perfecziun.
… La resta vegn sil ruccadi
Filada lu empau a di;
Maseinas fatgas fan ins quer,
In fil pli cret per obtener.
1365 Aunc ditg ei va tier ils lenzeuls,
… Cun roda vegn ei fatg si speuls.
Il rom d' urgir vegn preparaus,
Ed il cundrez bein meditaus.
Sin conta bratscha dei vegnir
1370 La teila, fan ins cun urgir.
Vègn speuls el begl ein uss semptgai
Culs fils en retscha preparai.
La spada tras vègn rusnas lai
Passar il fil ch' il rom retrai;
1375 La tscharna fan ins cun adatg:
Urgir bein porta gl' avantatg!
Ei vegn dal rom priu giu gl' urgiu
E cun in latsch segir teniu —
E vid il petgen nuau tier
1380 Cun maun versau empau lingier.
Mintga purtada ha vegn fils,
Che vegnan uss tier novs asils
Sil bi tallè ch' ei preparaus,
Cul sughel el cantun fermaus.
1385 Sco si per l' orgla gl' orgalest,
Stat la tissunza cun siu best
Vi tiel talle, avon ils glietschs
E dat cun peis e mauns ils squetschs.
Las retschas fils entras il pass
1390 Van si egl ault e van a bass,
La tschefla sgola denteren,
En vi enneu cul fil tratg en.
La cassa cun siu petgen fin
La teila strocla en contin,
1395 Ch' ei vegni stagn e bein tessiu,
Ed il spaniser tegn stendiu.
Lenziel cun dus pass vegn tessius,
Savens cun sdremas provedius
E suenter ditg blihius lavaus
1400 E per il diever preparaus. —
Lenziel perfetg tras tal process,
Sin meisa sco tuaglia mess,
Ha sia mira contonschiu —
E per siu dretg intent surviu.
1405 Mo la tissunza fa pertratgs,
Ch' ins di buc o en nos lungatgs;
Sco ina teil' ei nossa sort —
El maun de Diu, en vet' e mort.
Sil Tieni ferm uss mira l' entira societat;
1410 Igl um cun barba cotschna di cun detschartadat:
„Jeu sai e seregordel de praulas buca bia —
Il pur en sia truscha de far tut auter ha.
Denton ord giuventetgna hai per memoria bein,
Ch' jeu mavel cun Gion Stiefel sco pescadur tiel Rein.
1415 Il Stiefel sin la riva fagev' il temps passar
Cun plaids de quort' uriala e praulas ruschanar.