friulano
Gabriele Paciani
XVIII secolo
testi friulani del XVIII secolo
Primavere
Intestazione
11 novembre 2021
75%
Da definire
<dc:title> Primavere </dc:title>
<dc:creator opt:role="aut">Gabriele Paciani</dc:creator>
<dc:date>XVIII secolo</dc:date>
<dc:subject>testi friulani del XVIII secolo</dc:subject>
<dc:rights>CC BY-SA 3.0</dc:rights>
<dc:rights>GFDL</dc:rights>
<dc:relation></dc:relation>
<dc:identifier>//it.wikisource.org/w/index.php?title=Primavere&oldid=-</dc:identifier>
<dc:revisiondatestamp>20211111120605</dc:revisiondatestamp>
//it.wikisource.org/w/index.php?title=Primavere&oldid=-
20211111120605
Primavere Gabriele PacianiXVIII secolo
Iè ca la nestre ciare primavere
sfluride anci’ chest an e dute in gale,
vegnude a meti fûr arme e bandere
cuintre cului cu à ’l pilizzòn in spale.
Vedele cà la biele furistere
che in fazze legre ognun ridint ’nus ciale
e in at bizzâr puartànt une frutiere
di rosis d’ogni sorte ’nus regale.
Lu cîl ’l è serenât, mene la tiare,
si viest lu len e l’ucilút al ciante,
legri salte l’agnel a l’aghe clare.
’L è un paradîs pe diferenze tante
da chel che al è cumò a chel cu iare:
l’inviâr si pò dî infiar e tu une sante.