Ta-pù, lu trumbone d'accumpagnamente/Li bacille

Da Wikisource.
Li bacille

../Lu ddore de lu casce ../La cocce di San Donate IncludiIntestazione 23 agosto 2023 75% Da definire

Lu ddore de lu casce La cocce di San Donate
[p. 59 modifica]
Li
bacille
[p. 61 modifica]

I


Vàjje a la cunferenze, l’àtru jre,
’nche la speranze di passà’ mezz’ure,
immece ci criscì cchiù li pinzire.
4Vàjje pe ’ntrà’. Che trove? Tutte scure!

Nu ragge sole ’scè’, gni nu suspire,
da dentr’a na cascitte, a na sfessure,
e jave a ’lluminà’ ’n facci’a lu mure.
8E aritrattàte ’mmez’a chelu ggire

di luce, si vedè’ tant’animale:
panòcchie, rille, rùchele, pelùse...
11Stav’a spiehà lu mèdeche, do’ Rocche,

ma n’ci-a riccapezzìve manche sale;
nu ’ntrecce di parole curïuse...
14che ssacce?... Vrocche, stocche... mazzacocche...

[p. 62 modifica]

II


E seguetave: «Queste limanelle,
— dicè — che vi presente a qua dinnanze
si chiama li bacille, e sono quelle
18che s’annasconne in mezze a le sostanze

e da la bocca scende a le budelle,
da le budelle va dentr’a la panze,
e se vi aggraffa non ci sta speranze:
22viene a ’nfezïone e lo sfraggelle!».

Cumpà’ Giuvà’, mi striquelìve l’ucchie:
sarrà nu sonne queste di massère?
25Pensave, e mi tremave le jnùcchie!...

Diciv’a menta mè’: sarrà nu sbajje:
se quelle che sta ddire è lu vere
28’sta panza me’ divente nu serrajje!

[p. 63 modifica]

III


Gnà mi vutiv’atturne, a man’a mane,
vidive ca l’angustie e la paure
pijàve pede. Menche di Rasùre
32si stav’a fà la cruce ’nche la mane

sopr’a la panze, a n’âtru cristïane
j’avè’ minute gnì na scuntrature,
e Rose, gialle gni la zuffirane,
36tremenne, stav’a dire lu scungiure.

Stasere pô succèdere nu guaje!
— pinzive — e quase je le vulè dire:
39’Gnore dottò’, a la gente je fa male!

Ma po’, ’ste cose a ddò’ s’è ’ntese maje?!
Certe papòcchie grusse a ’ssa manìre
42n’si legge manche sopr’a le giurnale!

[p. 64 modifica]

IV


Ma dope si spiehà: «Quest’animale
— dice — che sta qua in faccia ritrattate
non sono così grande tale e quale,
46anzi se pure lei lo riguardate

solo co l’occhio nude, al naturale,
per quanto cerche non lo ritrovate.
Ma visto dentro un grosso cannocchiale
50duventa così grosse e strafurmate».

— Porca miseria! m’ò pijà’ pe’ fesse? —
je vulè’ dire — stem’a fà le gioche?
53Picchè sci mi ’ngrussate sole quesse?

Se mi ci mette i’, care duttore,
dentr’à ’ssu cannucchiale, a lu cchiù poche
56’sta vocca me’ duvente nu trafore!